La micul ceremonial, organizat cu acest prilej, a participat și Gabriel Pleșa, noul primar al municipiului Alba Iulia

După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Șelimbăr (28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iuliei, unde s-a proclamat „Domn din mila lui Dumnezeu al Țării Românești și al Ardealului”. Intrarea triumfală a avut loc în data de 1 noiembrie 1599, voievodul român primind cheile orașului chiar din partea episcopului romano-catolic Demetrius Napragy.

A fost primul pas în realizarea primei mari uniri, din 27 mai, anul următor, Ziua în care el, Mihai cel Viteaz devine „Domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”, deschizând o nouă epocă în istoria scrisă a poporului român, prin unirea celor trei principate române.

Istoricii și noi toți, deopotrivă, conștientizăm faptul că dacă nu ar fi fost evenimentul de la 1 noiembrie 1599, sărbătoarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 nu ar mai fi fost ținută în Alba Iulia, orașul fiind desemnat ca gazdă a imensului eveniment tocmai în cinstea înfăptuirilor marelui voievod, Mihai Viteazul, cu 319 ani înainte.

Istoricul Nicolae Iorga susţinea că „Mihai Viteazul nu se va putea odihni până în ceasul în care steagurile româneşti biruitoare nu vor fâlfâi din nou pe locul izbânzilor sale şi nu se va reface marea sa ctitorie de la Alba Iulia”.

În Cetatea Marii Uniri, Domnitorul român a organizat Cancelaria domnească, prin care a început să emită, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în latină și slavonă și a înființat, în anul 1597, una dintre cele mai importante instituții culturale românești din Transilvania, Mitropolia Ortodoxă a Bălgradului, pe care a ridicat-o la rang de Arhiepiscopie Ortodoxă a Ţării Ardealului şi a subordonat-o Mitropoliei Târgoviştei. Într-un timp foarte scurt, el a reușit să construiască o catedrală mitropolitană, cu hramul „Sfânta Treime”, inclusiv clădirile aferente pentru sediul mitropoliei, demolate însă de autoritățile habsburgice în 1715.

Programul manifestărilor dedicate împlinirii a 421 de ani de la intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, din 1 noiembrie 2020, a cuprins (așa cum se vede în cele două fotografii) un parastas la Biserica ”Sfânta Treime” Maieri II, construită cu materialele rezultate din dărâmarea clădirilor vechii Mitropolii a Bălgradului și Arhiepiscopie a Țării Ardealului, și depuneri de coroane în fața statuii ecvestre a domnitorului din Cetatea Alba Iuliei, din fața palatului în care acesta a locuit în prima jumătate a anului 1600.

Principalii organizatori au fost Fundația ”Alba Iulia 1918 Pentru Unitatea și Integritatea României”– președinte Vasile Todor și Revista ”DACOROMANIA” – director Ioan Străjan, la care s-au alăturat Asociația Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Alba, președinte Nicolae Lupu,  Despărțământul ASTRA ,,Eugen Hulea” Alba Iulia, președinte Maria Cioica, și Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și retragere “AL. I. CUZA”, Filiala “GEMINA” Alba.

Ne-am bucurat, ca de fiecare dată, de prezența lui Gabriel Pleșa, de această dată în calitate de primar nou ales al municipiului Alba Iulia, un vechi și prețios prieten al organizațiilor cultural-patriotice căruia îi dorim succes în noua sa funcție. Ne exprimăm speranța ca istoria și prezentul Alba Iuliei să fie aduse la adevăratele lor valori, încât să exprime valorile poporului român.

Gabriel GRIGORAȘ

Col. (r), Revista DACOROMANIA