La inițiativa Fundației „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea și Integritatea României”, președinte ing. Vasile Todor și a Revistei „Dacoromaniei”, director ec. Ioan Străjan, vineri 19 august 2022, în prezența unui mare număr de membrii ai ONG-urilor cultural-patriotice din Alba Iulia, la statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul, flancată de drapele tricolore, a fost comemorat momentul ce a marcat trecerea celor 421 de ani de la tragicul, nedreptul, lașul și ticălosul asasinat al voievodului, care a avut loc în apropiere de Turda, săvârșit de oamenii generalului Basta, din ordinul mișelesc a acestuia.

Mihai Viteazul a fost domnul Țării Românești în perioada 1593-1600. Pentru o perioadă a fost conducătorul  celor trei state medievale care formează România de astăzi (Țara Românească, Transilvania și Moldova).

Mihai Viteazul s-a  născut în data de 15 ianuarie 1558, din părinții Pătrașcu cel Bun (decedat înainte de a se naște Mihai) și Teodora Cantacuzino de neam grecesc. A fost căsătorit cu doamna Stanca care i-a dăruit doi urmași: Nicolae Pătrașcu și Domnița Florica.

Mihai Pătrașcu (Mihai Viteazul), după ocuparea unor înalte dregătorii de stolnic și ban,  cu sprijinul boierilor și a patriarhului Constantinopolului și achitarea la Înalta Poartă a sumei de 400.000 florini, la 15 octombrie 1593 a fost înscăunat la București, domn al Țării Românești. Imediat după acest eveniment și-a stabilit relații internaționale cu țările vecine.  În acest context aderă la „Liga Sfântă” cu preocupări antiotomane. Având sprijinul acestora, Mihai pornește o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți. Poartă nenumărate lupte și războaie  împotriva turcilor, unele victorioase ca cea de mare răsunet de la Călugăreni din 13/23 august 1595, cea de la Mirăslău 18/28 septembrie 1600 în care este învins, pierzând Ardealul, iar în urma bătăliei de la Bucov din 20 octombrie 1600 din nou învins, pierde și Moldova.  Sub presiunea polonă pierde tronul Țării Românești unde a fost instalat domnitor Simion Movilă. Astfel înfăptuirea primei Uniri a celor trei țări românești din 1600 s-a prăbușit ca efect al intereselor proprii ale Hasburgilor, Poloniei și Imperiului Otoman.

În aceste condiții Mihai însoțit de 40 ostași credincioși, pentru a obține sprijin merge la Viena și apoi la Curtea Imperială de la Praga, fiind primit în audiență la 14 martie 1601 de Împăratul Rudolf al II-lea, obținând susținerea acestuia în a-și câștiga tronul.

Împreună cu generalul Basta, Mihai pornește campania de recucerire a teritoriilor românești. Prin victoria de la Guraslău din 3 august 1601, Mihai îl îndepărtează pe Sigismund Bathory din Transilvania, recuperează Țara Românească gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Se întrezăreau perspectivele unei noi uniri românești, ceea ce nu convenea împăratului Hasburgic Rudolf al II-lea. Se pune la cale înlăturarea fizică a domnitoruluiu român Mihai și la 9/19 august 1601 la 3 km sud de Turda (astăzi comuna Mihai Viteazul), Mihai Viteazul este ucis (la vârsta de 43 de ani), de un detașament de mercenari în frunte cu ofițerul valon Iacob (Jaques) de Beauri, trimis și la ordinul generalului Giorgio Basta  pe fondul geloziei de putere. Moartea a survenit prin străpungerea cu sulița în pântece de către un mercenar, apoi i-a tăiat capul. Trupul a fost înmormântat la Turda unde în timp s-a ridicat un obelisc. Capul recuperat de un căpitan a lui Mihai a fost înmormântat lângă tatăl domnitorului Pătrașcu Vodă la Mănăstirea Dealul de lângă Târgoviște. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealul este scris: „ Aici zace  cinstitul și răposatul capul al creștinului Mihail, Marele Voievod ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei”.

Mihai Viteazul, a fost un precursor important al unificării românilor, unire care avea să se realizeze pe deplin în secolul  al XIX-lea prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. În Transilvania, și în special în Alba Iulia, a luat ființă și dăinuie un cult al marelui Voievod Mihai Viteazul, care trebuie păstrat și transmis generațiilor viitoare.

Dragomir Vlonga

jurist