Legea privind regimul juridic al cetăților dacice care fac parte din patrimoniul UNESCO a fost adoptată în februarie 2020, acestea intrând în administrarea consiliilor județene. Este o lege pentru încredințarea administrării cetăților dacice către consiliile județene în vederea punerii lor în valoare prin lucrări de conservare și restaurare.

Pe cale de consecință, în județul Alba, una dintre cetățile dacice, de la Căpâlna, comuna Săsciori, urmează să fie administrată, întreținută și pusă în valoare, conform legii, de Consiliul Județean Alba.

Cetatea Dacică de la Căpâlna (sec. I a. Chr – II p. Chr) a fost edificată pe „Dealul Cetății” care se înalță în stânga râului Sebeș (Valea Frumoasei), legat fiind de restul înălțimilor de o șa îngustă și mărginit de două pâraie (Valea Gărgălăului și Pârâul Râpii). Șaua de legătură a fost barată de daci cu șanțuri și valuri de pământ prevăzute cu palisade.

Rolul cetății era eminamente militar. Totuşi, cercetările arheologice făcute în urmă cu 30 de ani au demonstrat că aici existau şi două temple, care au fost demontate între cele două războaie, de la 101 – 102 şi 105 – 106, blocurile de piatră din componenţa lor fiind folosite la întărirea zidurilor de apărare. Fortificaţia bloca accesul spre capitala Regatului Dac dinspre Valea Sebeşului, zonă pe care se poate urca până spre Vârful Şureanu, de unde, apoi, se poate ajunge relativ uşor la Sarmizegetusa Regia sau Costeşti.

Cetatea se află la o altitudine de 610 metri, pe un vârf de deal cu versanţi abrupţi, singura cale de acces favorizată de geografia locului aflându-se înspre nord-vest. Foarte aproape de intrarea principală se află atât turnul-poartă cât şi turnul-locuinţă. De la turnul locuinţă spre interior urca o scară ce ducea spre terasele superioare, apoi spre punctul de observaţie situat în zona cea mai înaltă a locului. Cetatea mai avea o poartă secundară, situată în partea opusă celei principale, dar la aceasta s-a renunţat între cele două războaie daco-romane.

Partea superioară a mamelonului, amenajată în terase, este apărată de un turn – locuință prins în zidul de incintă.

Turnul – locuință se află în dreptul zonei de acces în sit, pe o platformă tăiată în stâncă. Are plan pătrat (latura de 9,5 metri și grosimea zidului de 1,73 m) și intrarea pe latura de E (largă de 1,26 m).

Zidul de incintă, inegal ca grosime (de la 1,5 m la 2,5 m) se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Perimetrul cetății (zidul și turnul – locuință) măsoară 280 de metri.

Intrarea în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S. Pe latura de N-E se afla o intrare secundară mărginită de două ziduri. În interiorul cetății se ridicau mai multe construcții: pe cea mai înaltă terasă un turn de veghe din lemn, o construcție cu pereții de lemn și baza din piatră lângă turnul – locuință, o scară cu bază de piatră, un canal și mai multe adăposturi de lemn.

Cetatea a fost distrusă de romani la 106. Pe amplasamentul său a apărut mult mai târziu şi o aşezare medievală.

„Zona protejată Căpâlna” are o suprafață de 490 ha (din care situl Căpâlna – 55 ha) și se situează în sud-vestul teritoriului administrativ al comunei Săsciori, la circa 2 kilometri de vatra satului Căpâlna. Calea de acces este DN 67 C Transalpina, care leagă orașele Sebeș (Alba) și Novaci (Gorj).

Situl are un singur acces, prin șaua care leagă Dealul Cetății de Dealul Stăunilor. Accesul pe platoul pe care este amplasată Cetatea Dacică Căpâlna se poate face pornind de la șosea pe o potecă de cca. 2,3 kilometri, parțial circulată cu mijloace auto 4 x 4.

Institutul Național al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii a lansat recent o licitație pe SEAP privind servicii de proiectare pentru elaborare: studii și investigații, D.A.L.I., P.T.E., D.E., D.T.A.C. și asistență tehnică pentru lucrări de restaurare, consolidare și punere în valoare a monumentului istoric „Cetatea dacică de la Căpâlna”, sat Căpâlna, com. Săsciori, jud. Alba, cod LMI AB-I-s-A-00020. Licitația a fost însă ANULATĂ din cauza lipsei de ofertanți.