În atenția parlamentarilor români, factorilor de decizie locali,

șefilor Direcțiilor Județene de Cultură

Ungaria nu este, cu Viktor Orban în frunte, o țară prietenă, țara vecina duce un război hibrid cu practic toți vecinii cu Slovacia, Ucraina, Croația, Serbia și Slovenia. Nu degeaba relațiile Ungariei sunt tensionate cu toți aceștia.

Din 2011 încoace, de când Ungaria a adoptat Strategia Unității Naționale cu scopul reunirii maghiarilor din bazinul carpatic, România a asistat, pasivă, la punerea ei în aplicare.

În luna iunie 2020, Guvernul Ungariei a inițiat un proiect legislativ care îi dă posibilitatea să cumpere proprietăți imobiliare în toată Europa Centrală și de Est. Guvernul Viktor Orban, care are un plan economic agresiv în toate statele învecinate, deveni jucător pe piața imobiliară din regiune prin intermediul unei fundații controlate de guvern.

Ce cumpără guvernul Ungariei? Orice proprietate imobiliară care are orice legătură cu Ungaria sau cu cetățenii maghiari, inclusiv legături istorice, culturale sau arhitectonice. Practic, plaja de posibile achiziții este uriașă, potrivit Daily News Hungary. Guvernul cumpără clădirile vizate și ”le va reface și gestiona”, potrivit proiectului legislativ inițiat de vicepremierul Zsolt Semjén.

Budapesta finanțează agricultura, cultura, sportul și presa maghiară din Ardeal

Guvernul de la Budapesta a alocat din 2018 pana in prezent zeci de miliarde de forinți pentru susținerea dezvoltării economice a comunităților maghiare din Transilvania, îndeosebi pentru subvenționarea fermierilor de naționalitate maghiară din zonă. În septembrie 2020, ministrul maghiar de externe Peter Szijarto a anunțat ca Guvernul Ungariei va extinde aproape în tot vestul României așa-numitul program de dezvoltare economica transilvăneana, care până atunci se derulase doar în așa-zisul Ținut Secuiesc.

Chiar și acum, în anul 2021, ceea ce pare să-l deranjeze cel mai mult pe ministrul român de externe este doar „Planul Kos Karoly” din 2016, prin care au fost trasate prioritățile dezvoltării economice a Transilvaniei, dar care la rândul lui este parte a marii Strategii. Budapesta finanțează prin fundația Pro Economica comunitățile maghiare din Ardeal, iar Bucureștiul este nemulțumit că banii trimiși de guvernul ungar nu se împart și românilor, deci finanțările ar fi discriminatorii.

Cultura, un domeniul prioritar în demersurile Budapestei

Nici cultura nu a fost uitată, Guvernul Ungariei acordând la finele anului 2018, prin Fondul Bethleen Gabor, folosit pentru distribuirea sprijinului financiar către ONG-urile din străinatate, suma de 12,68 milioane de euro pentru deschiderea de centre culturale în două mari orașe transilvane, Oradea si Cluj Napoca, considerate cândva fortărețe ale culturii maghiare.

Pentru proiectul de la Oradea a fost alocată suma de 7,67 milioane de euro, din care a fost cumpărat, de la urmașii fostului proprietar, Palatul Sonnenfeld de pe strada Moscovei.

Pentru proiectul de la Cluj Napoca a fost alocată suma de 4,97 milioane de euro, din care a fost achiziționată o clădire de pe strada Samuel Brassai, în care a funcționat în perioada interbelică Institutul pentru Literatură și Tipografie Minerva, iar după 1948 a funcționat Tipografia de Stat ”Ardealul” din capitala simbolică a Transilvaniei.

Ambele imobile au fost cumpărate prin Fundația pentru Școala, un ONG de casă al UDMR, condus de Nagy Zoltan Levente, șeful de cabinet al președintelui Kelemen Hunor.

Centrele culturale din Oradea si Cluj Napoca vor purta denumirea de „Casa Maghiară” și în fiecare din acestea vor funcționa o sală de spectacole, destinată îndeosebi trupelor de teatru de limba maghiară, o bibliotecă, săli de cursuri, săli de expoziții și birouri ale asociațiilor pedagogice și culturale. Ambele clădiri sunt situate în zona ultracentrală a orașelor Cluj Napoca și Oradea.

Recuperarea prin cumpărare a clădirilor simbol Pannonia

Un astfel de exemplu este cunoscutul Hotel Melody din centrul Clujului, care este clădire monument istoric din categoria A1. Hotelul este amplasat la circa 30 de metri de Consulatul Ungariei și a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când a fost denumit Pannonia. Statul român avea drept de preemțiune, dat fiind că e vorba despre o clădire – monument istoric, dar Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj nu ar fi acceptat să plătească prețul cerut de proprietar.

Prețul de vânzare a fost de 6 milioane de euro, care au fost alocați Fundației Sapientia, prin Fondul Bethleen Gabor, de guvernul de la Budapesta. Reprezentanții Fundației Sapientia au anunțat că această clădire nu va mai avea destinație de hotel și că în aceasta va își va desfășura activitatea Centrul Tradițiilor Transilvane din cadrul Universității Sapientia.

 O firmă cunoscută a fi controlată de Guvernul Ungariei, MANEVI Zártkörű Részvénytársaság, folosită pentru cumpărarea mai multor edificii din România

Scopul acestor achiziții ar avea de a face, la prima impresie, cu statul maghiar, prin Fundația pentru Protejarea Patrimoniului Construit în Europa Centrală și Estică (Közép-európai Épített Örökség Megőrző Alapítvány). Potrivit presasm.ro, fundația se ocupă de protejarea „clădirilor istorice, cu valoare artistică și simbolică pentru istoria Ungariei”.

Societatea MANEVI Zártkörű Részvénytársaság din Budapesta, este cunoscută ca fiind un intermediar pentru Fundația și Societatea pe Acțiuni a Guvernului Ungariei, care are ca scop (declarat) conservarea imobilelor istorice din fostul imperiu.

Firma menționată a cumpărat, prin intermediari, mai multe monumente istorice din România: prin intermediul firmei Micro Vision Consulting SRL (firmă cu un singur angajat, din Cluj), aceasta a pus mâna în 2020 pe castelul Wesselényi de la Jibou (județul Sălaj), pentru 800.000 euro, fostul sediu al Primăriei Carei, Hotelul Dacia din municipiul Satu Mare cu 4 milioane de euro, în toate cazurile ieșind scandal în presa locală.

În anul 2021 a mai cumpărat două edificii, ambele monumente istorice din Arad: Teatrul Hirschl, cunoscut arădenilor ca Teatrul Vechi, suma vehiculată fiind de 200.000 euro și Hotel Ardealul pentru o sumă finală de 3,5 milioane de euro.

Cu excepția cazului de la Jibou, când vânzătorul nu a mai așteptat răspunsul oficialităților locale, în toate celelalte situații nu și-au exercitat dreptul de preemțiune Ministerul Culturii, primăriile și consiliile județene.

Budapesta continuă achizițiile în Ardeal și în județul Alba. O fundație maghiară a cumpărat trei monumente istorice, dar Cadastrul a respins intabularea proprietății

Un eveniment desfășurat în data de 16 octombrie 2021, pe raza comunei Șibot, a scos în evidență o achiziție făcută cu sprijinul Guvernului Ungariei și în județul Alba.

Reprezentanții ”Asociației Kinizsi din Bazinul Carpaților”, înființată în urmă cu cinci ani în localitatea Nagyvászony, județul Veszprém, Ungaria, a sărbătorit împlinirea a 542 de ani de la bătălia de pe Câmpul Pâinii, din 13 octombrie 1479, locație situată în comuna Șibot. Potrivit celor scrise pe site-ul asociației, activitatea acesteia este legată de viața celui care a fost Pál Kinizsi sau Pavel Chinezul, sau Pavel Cneazul, cum este cunoscut la noi, erou legendar ce a contribuit decisiv la învingerea otomanilor în bătălia de la 1479 (în localitatea Nagyvaszony, Pavel Chinezul a ridicat un locaș de cult pe locul unde primise un domeniu de la regele Ungariei, Matei Corvin).Membrii asociației, alături de invitații săi și-au ținut întâlnirea, în acest an, la locul bătăliei de pe Câmpul Pâinii dar și pe un teren din localitatea Ceru Băcăinți, ce aparține lui Adrian Căstăian din Sebeș, care susține că a cumpărat legal terenul în 2019 de la o familie vecină ce îl avea în proprietate de trei generații. Căstăian acuză ilegalități comise în procesul de vânzare-cumpărare, întrucât o parte din teren și monumente istorice situate pe el sunt obiectul și altei tranzacții.

Astfel, rezultă că Fundația Pontes Közhasznú Alapítvány a Fiatalok Társadalmi Szerepvállalásáért (Fundația de Utilitate Publică pentru Implicarea Socială a Tinerilor), din Ungaria, ar fi cumpărat un ansamblu format din trei monumente istorice, Ansamblul ”Biserica de piatră”, Turnul ”Bisericii de piatră” și Pivniță din satul Băcăinți, comuna Șibot, Alba, de la Parohia Reformată Alba Iulia, în numele Parohiei Reformate Băcăinți.

Contractul de vânzare-cumpărare între cele două părți a fost încheiat în data de 20 mai 2021, iar valoarea tranzacției este de 6.500 de euro. Pe lângă ansamblul de monumente istorice, în tranzacție este inclus și terenul în suprafață de aproximativ 2.600 de metri pătrați. Cele trei obiective istorice datează din secolul al XIII-lea.

Anterior, Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Alba, Consiliul Județean Alba și Primăria Șibot au refuzat exercitarea dreptului de preempțiune, respectiv de cumpărare a ansamblului format din cele trei monumente istorice.

Contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat la notar, dar, în data de 24 mai 2021, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Alba a respins cererea depusă de fundația maghiară având ca obiect intabularea dreptului de proprietate. Acest lucru înseamnă că vânzarea nu s-a realizat în condiții legale.

Declarațiile proprietarului Căstăian sunt edificatoare: „S-au folosit de un extras de carte funciară din anul 1889, fără a mai merge mai departe să vadă care a fost evoluția terenului și cine este actualul proprietar. Au mers cu subprefectul UDMR la Primăria Șibot și au obținut o poziție în registrul agricol și apoi un certificat fiscal cu care au mers la notar. Contractul de vânzare cumpărare este un fals pentru că are la bază o situație nereală. Acest lucru este demonstrat și de faptul că OCPI le-a respins întăbularea dreptului de proprietate”, spune proprietarul terenului. Acesta susține că Parohiei Reformate Băcăinți i-a fost atribuit ilegal codul fiscal al Eparhiei Reformate Alba Iulia.

„Au venit noaptea ca hoții crezând că au de a face cu o altfel de familie. Am fost pur și simplu șocat. Nu contest faptul că, cândva, au fost proprietari, dar trebuiau să ceară dreptul de proprietate la primărie. Nu au făcut-o în termenul legal pentru că știau că vor primi teren în altă parte și ei voiau monumentele. Nu am nicio problemă că sunt maghiari, dar trebuiau să respecte legea”, afirmă Andrei Căstăian.

Reprezentantul fundației maghiare este președintele UDMR Alba, Ladányi Árpád Csaba, de profesie avocat, președinte UDMR Alba, tutore șef al Eparhiei Reformate din Aiud, fost subprefect de Alba. Acesta susține că, cel mai probabil, situația va fi rezolvată în justiție. „Vecinul s-a întăbulat pe o parte care este cimitir și o parte monument istoric, respectiv pivnița. Turnul bisericii din ce am studiat nu este întăbulat pe el. Această proprietate este a Bisericii Reformate, care, însă, nu a făcut o ridicare topografică a terenului. Am trimis o echipă acolo care lucrează la o situație topografică a terenului. Proprietatea vecinului se suprapune parțial peste proprietatea noastră. Noi considerăm că s-a întăbulat ilegal”, spune Ladányi Árpád.

Avocatul afirmă că fundația care a cumpărat este înregistrată în Ungaria, iar demersul ar avea ca scop restaurarea monumentelor de la Băcăinți. „Biserica Reformată nu are resurse financiare. Monumentele de la Băcăinți sunt abandonate de peste 30 de ani. Trebuie restaurate și incluse în circuitul turistic al județului. Este mai puțin important cine o face, dacă destinația este păstrată”, spune președintele UDMR Alba.

Directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Alba, Matei Drâmbărean, afirmă că în situația monumentelor de la Băcăinți nu există nicio problemă de patrimoniu ci, cel mult, una de suprapunere a unor terenuri. „Dacă există această suprapunere se va rezolva în instanță. Cumpărătorul și-a asumat un proiect de restaurare a turnului, lucru foarte important având în vedere că se poate prăbuși oricând. Au venit cu documente de proprietate și pe baza acestora am spus că nu ne exprimăm dreptul de preemțiune asupra monumentelor”, a completat Drâmbărean.

Ce apare dacă cercetezi mai mult

Am fost curioși să aflăm cum au sărbătorit maghiarii pe terenul lui Adrian Căstăian care  susține că participanții au săpat și turnat beton pe proprietatea sa. „Au instalat un fel de plăcuță comemorativă. Îmi pare rău că i-am lăsat să își țină evenimentul. Voi face și plângere penală pentru că nu este normal ce s-a întâmplat”, a completat acesta.

Astfel, de pe site-ul asociației maghiare menționate vedem câțiva participanți îmbrăcați în haine de husar, uniforma militară a militarilor maghiari din perioada secolelor 15 și 16, care aveau ca misiune apărarea granițelor Imperiului Austro-Ungar.

Folosind Google Translate am aflat că la evenimentul din 16 octombrie a avut loc ceremonia de depunere a pietrei de temelie a viitorului Parc Memorial Kinizsi (deci se preconizează amenajarea unui parc), la Ceru Băcăinți, lângă Câmpul Pâinii. În fapt, participanții au semnat pe un pergament, alături de schița Ungariei mari, (vezi foto), pe care se pare că l-au introdus într-o ”capsulă a timpului” (vezi foto), într-o gaură betonată, acoperită cu o plăcuță comemorativă pe terenul ce face obiectul litigiului.

La eveniment au participat ca invitați:

  • Zoltán Fenyvesi, deputat în Parlamentului Ungariei din partea Fidesz – Asociația Civică Maghiară în circumscripția a 3-a parlamentară a județului Veszprém, vicepreședintele Comisiei Naționale de Coerență a Parlamentului și Tamás Sándor, șeful Secretariatului Comisiei;
  • Dávid Viktor Kőrösi, Consulul șef la Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca;
  • Gudor Kund Botond, pastorul Bisericii Reformate Calvină din Alba Iulia;
  • primarii și delegațiile din localitățile Cristur, Hunedoara, Egyházasbást (comună din Slovacia), Ghidfalău, Covasna, Kishegyes și Székelykeve (ambele din Serbia);
  • călugării franciscani Csaba Böjte și Imre Főcze și tinerii Fundației Sf. Francisc din Deva;
  • Árpád Ladányi, tutore șef al Eparhiei reformate din Aiud mai sus menționat.

Este interesant că majoritatea participanților erau persoane de peste 40-50 de ani deși scopul fundației, așa cum l-am luat de pe site, este ”de a promova participarea socială a persoanelor și organizațiilor care trăiesc în Ungaria și Europa Centrală care reprezintă și păstrează valorile comunitare la nivel regional și național, în special în ceea ce privește tinerii care trăiesc în mediul rural, comunitățile acestora și procesele de integrare europeană”.La final, ne întrebăm cum de am ajuns în asemenea situație și cât va mai trece ca guvernanții sau parlamentarii noștri să emită o ordonanță sau o lege care sa interzică achizițiile efectuate de o entitate statală străină? SUNTEM SINGURA ȚARA CARE-ȘI VINDE PAMÂNTUL ȘI CLĂDIRILE ISTORICE, ASTA DUPA CE ȘI-A VÂNDUT PARTE DIN POPULAȚIE.

În acest context, considerăm că este o datorie sfântă a Guvernului României să demareze de urgență o evaluare a monumentelor naționale de patrimoniu aflate în degradare și oferite spre vânzare, iar în lipsa unor soluții proprii, să se inspire pur si simplu din exemplul Ungariei, pentru a le salva.