Ziua de 13 martie 2021, a marcat aniversarea marelui istoric și academician al județului Alba,  profesorul universitar David Prodan (1902-1992).

La bustul acestuia din Parcul Eminescu, Alba Iulia, au fost prezenți alături de reprezentanții Primăriei Alba Iulia, conduși de primarul Gabriel Pleșa, organizațiile cultural patriotice locale: membrii Fundației ”Alba Iulia 1918 – pentru Unitatea și Integritatea României”, ai Asociației Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria” Filiala Județului Alba, Despărțământului “Eugen Hulea” ASTRA Alba Iulia, Asociației Culturale “Plăișorul” Săliștea etc.

Au fost prezentate momente din viața omului de știință român.

Istoricul David Prodan s-a născut la 13 martie 1902  în satul Cioara, azi Săliştea, satul natal şi al călugărului Sofronie sf. Mărturisitor. Tatăl Ilie Prodan, mama Ana Prodan, născută Moţu, bunicul acesteia fiind chiar moţ de origine. Părinţii au fost ţărani mijlocaşi care au mai avut trei copii: Ana, Saveta şi Ion ce au murit la vârsta de un an şi ceva, cu vreo câteva luni înainte de moartea mamei.

A absolvit Facultatea de Litere, secţia română-istorie a Universităţii Dacia Superioară, din Cluj,  în 1924, cu licenţa în istorie şi arheologie, cu teza de doctorat “Răscoala lui Horea în comitatul Cluj şi Turda”. Această teză de doctorat a stat la baza lucrării sale de căpătâi cu acelaşi titlu, făcând pentru aceasta studii şi cercetări minuţioase despre viaţa iobagilor din Transilvania şi asupra evenimentelor din timpul răscoalei de la 1784.

În paralel cu studiile universitare şi-a îmbogăţit cunoştinţele în domeniile: heraldică, paleografie, cronologie, sigilografie, literatura istorică română şi maghiară.

A fost profesor universitar şi şef de secţie la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj începând cu 1948, an din care a fost şi membru corespondent al Academiei Române, iar din 1955 a devenit titular. A fost ales membru al Asociaţiei Istoricilor Americani după moartea Iui Ferdinand Brandel.

Academicianul şi istoricul David Prodan s-a stins din viaţă la 11 iunie 1992 la vârsta de 90 ani fiind înmormântat la Cluj Napoca , fără a avea urmaşi direcţi.

David Prodan şi-a dedicat mare parte din viaţă cercetării evenimentelor istorice legate de Transilvania, după o documentare solidă de arhivă, reconstituind faptele şi evenimentele aşa cum s-au petrecut, neocolind nimic din ceea ce a fost.

Fiind preocupat în mod special de problema iobăgiei din Transilvania, în perioada 1938- 1992, a editat lucrările:

Răscoala lui Horea în comitatele Cluj şi Turda (1938), Teoria imigraţiei românilor din Principatele Române în Transilvania (1944), Iobăgia în domeniul Băii de Arieş la 1770 (1948), Suplex Libellus Valachorum (l948), Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea, 3 volume (1967-1968), încă un Suplex Libellus românesc-1804 (1970), Răscoala lui Horea, vol. l si 2  (1979 şi 1984), Urbariile Ţării Făgăraşului, vol. l si 2 (1986-1987), Problema iobăgiei în Transilvania (1989), Din istoria Transilvaniei (1989),  Transilvania şi din nou Transilvania (1992).

În afară de lucrarea sa de referinţă despre Răscoala lui Horea, o altă lucrare deosebit de importantă a marelui istoric este şi Suplex Libellus Valachorum, începută sub formă de articole de presă, care avea să devină cea mai editată lucrare de istorie din România, în trei ediţii în limba română şi câte una în engleză şi germană. A fost cel mai de seamă document politic al românilor din Transilvania, cea mai importantă dovadă a guvernării istorice a austroungarilor sub impăratul Carol al VI-lea şi a împărătesei Măria Tereza.

În Supplex Libellus Valachorum, istoricul arată că deschizătorul luptei politice naţionale a românilor din Transilvania împotriva împăratului şi a Dietei de la Viena a fost Episcopul Inochentie Micu, continuată mai apoi de către poporul român din Transilvania. Un rol important în această luptă avându-l şi călugărul Sofronie de la Cioara prin mişcarea populară pentru ortodoxie începută de acesta.

Textele, cunoscute azi, ale actului din 1791 sunt mai multe. În circuitul oficial şi neoficial pe care el l-a prezentat s-au născut mai multe versiuni care, cu unele deosebiri de amănunt, sunt identice. Incursiunea aceasta în trecut coincide însăşi cu lupta naţională a poporului român din Transilvania, actul de la 1791 impunându-se doar ca o proeminentă piatră milenară pe drumul ei.

Postum, în anul 1993, i-au fost publicate memoriile într-un volum intitulat, Memorii, în care David Prodan îşi prezintă întreaga viaţă.