Duminică 9 august 2020, au avut  loc două manifestări care au amintit de ziua tristă și neagră când în urmă cu 419 ani a fost ucis mișelește la vârsta de 43 de ani prin împungerea cu sulița a pântecelui și apoi decapitarea lui Mihai Viteazul, de către ofițerul mercenar Jaques de Beauri, la ordinul lui Giorgia Basta, general italian de origine albaneză, angajat de împăratul Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană pentru a conduce forțele habsburgice în războaiele antiotomane (15911606) și ulterior pentru a administra Transilvania ca vasal imperial.

  1. Prima manifestare organizată de către membrii Fundației „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea și Integritatea României”, președinte ing. Vasile Todor, și ai Revistei „Dacoromania”, director ec. Ioan Străjan, a avut loc la statuia lui Mihai Viteazul călare pe cal, din Cetate Alba Iulia.

Dintre membrii fundației, prezenți la eveniment amintesc pe: ing. Vasile Todor, ec. Ioan Străjan, coloneii în rezervă și retragere  Nelu-Dorel Mănică, Constantin Gomboș scriitor, Ioan Brad scriitor, Dorin Oaidă scriitor, Nicolae Paraschivescu  scriitor, Victor Teodorescu,  profesorii Maria Cioica, Victor Făt poet, ing. Vasile Bogdan, dr. ing. Gabriel Pleșa, teolog Rimo Vlonga, teh. Corneliu Atanasiu, col. Nicolae Vancu, ec. Ioan Bălgrădean, juriștii. Nicolae Iordache, Claudiu Dărămuș și  Adrian Moldovan.

Evenimentul a cuprins arborarea unui număr de patru drapele tricolore al României, depuneri de coroane de flori și evocări privind personalitatea lui Mihai Viteazul. Dintre participanți și-au adus contribuția la evocarea personalității voievodului următorii:  Vasile Todor, Ioan Străjan, Constantin Gomboș, Victor Făt care a recitat o poezie din creația proprie închinată marelui voievod Mihai Viteazul, Ioan Brad, prof. Nicolae Bănică președintele fundației Nicolae Bălcescu din Râmnicul Vâlcea (ce se afla în vizită turistică prin Alba Iulia).

Din cuvântul celor amintiți au fost prezentate meritele lui Mihai Viteazul ca înfăptuitor a Primei Uniri a celor trei provincii românești  într-un singur stat: Țara Românească, Transilvania și Moldova, realizare care a stat la baza înfăptuirii după mai bine de  300 de ani a României Mari prin Unirea înfăptuită la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918.

  1. Cea de a doua manifestare dedicată comemorării voievodului Mihai Viteazul, a avut loc  la Biserica  Memorială Mihai Viteazul din Alba Iulia, cu  hramul „Sfânta Treime” păstorită de pr. Florin Botezan. La această sfântă biserică și în această zi ca și în anii trecuți a fost slujită slujba parastasului în amintirea voievodului Mihai Viteazul care reprezintă un simbol de unitate, neam și credință pentru români. Slujba parastasului  la care a participat un număr mare de credincioși, a avut loc după oficierea slujbei Vecerniei și a Paraclisului Maicii Domnului și a fost oficiat de un sobor de preoți format din:  pr. Florin Botezan (a cărei zi de naștere coincidea cu evenimentul), pr. Cosmin Bufnea, pr. prof. dr. Nicolae Jan, pr. Teodor Nicoară, pr. Sabin Vodă și arhidiacon Nicolae Bălan.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de către pr. Sabin Vodă. Părintele gazdă pr. Florin Botezan, a subliniat rolul de o importanță deosebită istorică și religioasă pe care l-a avut Mihai Viteazul pentru România și în special pentru Alba Iulia. Și-a exprimat bucuria pentru decizia Parlamentului României, care în acest an l-a declarat pe Mihai Viteazul erou al națiunii române și speranța, ca în viitor, și Biserica Ortodoxă Română să-l cuprindă în rândul sfinților bisericii.

Prin aceste două evenimente albaiulienii și-au adus  o contribuție importantă la confirmarea valorii strategice militare și politice a lui Mihai Viteazul și la păstrarea reală a evenimentelor istorice românești, care trebuie să dăinuie peste milenii pentru identitatea noastră.

Dragomir Vlonga

jurist