La trasarea granițelor României Mari celebru geograf francez Emmanuel de Martonne (1873 -1955) a avut o contribuţie decisivă. Datorită lui s-a putut trece la ”stabilirea efectivă a frontierelor româno-sârbă, româno-maghiară, româno-bulgară și româno-rusă, care s-au bazat pe studiile sale de geografie umană și pe prestigiul acurateții muncii sale academice”.

La trasarea frontierei româno-ungare în 1919-1920, în cadrul Conferinţei de pace de la Paris, s-a ţinut cont de harta etnică rezultată din recensământul maghiar din 1910, la care s-au făcut unele corecţii. Experţii francezi, britanici și americani din comisia tehnică pentru trasarea frontierei au fost buni specialişti şi au lucrat corect. Ei nu avuseseră de-a face înainte nici cu România, nici cu Ungaria, fiind neutri. Liniile de demarcaţie făcute de aceşti experţi au fost cvasidentice. Până s-a ajuns la varianta finală, introdusă în Tratatul de pace de la Trianon, s-a mai negociat, pentru unele segmente ale frontierei. S-au făcut multe deplasări pe teren, pentru a se vedea care e situaţia etnică.

În cadrul Conferinței de pace de la Paris, Martonne a lucrat în patru comisii, printre care și cea a “afacerilor românești”. În aceste comisii, Emmanuel de Martonne a insistat să se țină cont “nu numai de regrupările etnice, ci, în egală măsură, de un punct de vedere mai material, de infrastructura teritoriului”. Devine operațional “principiul viabilității” și, astfel, localități cu populație maghiară semnificativă revin, totuși, României orașele Arad, Oradea, Satu-Mare. În plan personal, de Martonne a fost prieten cu Grigore Antipa, care l-a inițiat în Geonomie, o disciplină la confluența dintre geografie și științele naturale. Bun cunoscător al Estului Europei, Emmanuel de Martonne a scris două lucrări de doctorat în geografie, ”Valahia – eseu de monografie geografică”, teză urmată de ”Cercetări asupra evoluției Alpilor Transilvani (Carpații Meridionali)”.

În studiul său intitulat ”Transilvania”, Emmanuel de Martonne analizează originea și evoluția naționalităților din Transilvania, subliniind originea latină și preponderența populației românești, făcând referiri la justețea drepturilor românilor din teritoriile aflate sub dominație străină.

În memoria savantului francez, mare iubitor al României, două străzi din Timișoara și Cluj îi poartă numele. Pe de altă parte, Robert Ficheux , elev al lui Martonne, este un alt mare prieten al României. Autointitulat “moțul francez”, Ficheux și-a manifestat mereu dragostea pentru țara noastră  despre care a scris 29 de cărți. Prima sa vizită în România a fost în 1921, într-un grup de doctoranzi conduși de Emmanuel de Martonne.

Emmanuel de Martonne este considerat întemeietorul geografiei umane. Savant cu o operă impresionantă, celebrul geograf francez și-a legat de la început activitatea științifică de spațiul geografic locuit de români. 

Emmanuel de Martonne a susţinut ferm, la Conferința de la Paris, drepturile României asupra Basarabiei.

Gabriela Antoniu