Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Federația Rusă, în 22 octombrie 2021, la Strasbourg, pentru încălcarea dreptului la educație a unor cetățeni care studiază în școli cu predare în grafia latină din Transnistria, regiunea secesionistă din estul Republicii Moldova, potrivit Agerpres.

CEDO a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea dreptului la educație al copiilor care studiază in Transnistria, după ce 170 de reclamanți au depus plângere împotriva presiunilor și închiderii școlilor cu predare în grafia latină. Plângerea a fost depusă în 2004, când școlile din trei localități au fost închise, obligând populația română să depună eforturi substanțiale pentru a le asigura copiilor educație în limba maternă.

Curtea a obligat Rusia sa achite 1,02 milioane de euro reclamanților – câte 6.000 de euro pentru fiecare din cei 170 de reclamanți – în calitate de prejudicii morale și 50.000 de euro în total pentru prejudicii materiale. Curtea a stabilit și că Republica Moldova nu se face vinovată de violarea dreptului la educație în cele trei cauze, expediate in anii 2004 si 2006, potrivit unui comunicat al CEDO.

 Sancțiuni pentru Tiraspol

 Ministerul Român al Afacerilor Externe a salutat hotărârea pronunțată de CEDO prin care părinți și elevi din Transnistria au reclamat că li s-a încălcat dreptul la educație. Potrivit comunicatului MAE, citat de Agerpres, Curtea a apreciat că reclamanților li s-a încălcat dreptul de a asigura copiilor educație conform propriilor convingeri filozofice, prin acțiunile de presiune și intimidare ale autorităților transnistrene. Aceste acțiuni au culminat în 2004 cu închiderea celor opt școli cu grafie latină, care au fost nevoite sa funcționeze, ulterior, în condiții dificile și în spații improprii, neadecvate desfășurării procesului de instruire.

MAE arată că decizia CEDO readuce în atenția publică situația problematică a școlilor cu grafie latină din regiunea transnistreană, în condițiile în care în răstimpul scurs de la evenimentele din 2004 nu au fost consemnate ameliorări semnificative.

Consiliul UE a impus în august 2004, cu referire directă la „conceperea și punerea în practică a campaniei de intimidare și închidere a școlilor cu grafie latină din regiunea Transnistria din Republica Moldova”, sancțiuni la adresa unor oficiali ai regimului de la Tiraspol (prin PC 622/2004/PESC). Aceste sancțiuni au fost prelungite în septembrie 2012, pentru o noua perioada de 12 luni, mai declara MAE.

 Directorii cer aplicarea hotărârii Curții

 Potrivit Adevărul, directorii a trei licee cu predare în limba română din stânga Nistrului și reprezentanții Asociației ”Promo-Lex”, care monitorizează respectarea drepturilor omului în regiunea separatistă, cer Guvernului Republicii Moldova și tuturor statelor implicate în medierea conflictului transnistrean să depună toate acțiunile diplomatice pentru a executa hotărârea CEDO. Într-o rezoluție, aceștia solicită, în special, „excluderea din așa-numita legislație regională a prevederilor ce restrâng folosirea grafiei latine pentru funcționarea limbii române în teritoriul de est al Republicii Moldova”, restituirea edificiilor în care au activat Liceul „Evrika” din Râbnița și Liceul „Șefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, asigurarea Liceului „Alexandru cel Bun” de la Bender cu o clădire corespunzătoare, anularea oricăror interdicții cu privire la introducerea cărților, manualelor și altor materiale necesare pentru buna funcționare a instituțiilor de învățământ cu predare în grafia latină. Totodată, reclamanții cer încetarea campaniilor de intimidare si discriminare, „pe alocuri instrumentate de către administrația separatistă”, asupra celor ce doresc sa învețe în limba română.

 Eleonora Cercavschi, profesoara care a învins Federația Rusă la CEDO. Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol, școala pe roți

Eleonora Cercavschi este directoarea unicei școli pe roți din lume, Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol. Ce este „școala pe roți”?

Începând cu anul 2002, din cauza reglementărilor regimului rusofon de la Tiraspol, 175 de elevi și 25 cadre didactice ai acestui liceu, care au dorit să studieze în Limba Romană, au fost  forțați, să facă o navetă zilnică în satul Doroțcaia, la 10 km distanță, aflat pe teritoriul controlat de Chișinău. Naveta se face cu patru autocare și ea înseamnă trecerea așa-zisei vame nistrene, o altă ”problemă”, întrucât  ani la rândul profesorii și elevii erau percheziționați de vameșii transnistreni ca nu cumva să aibă asupra lor ceva ”interzis” pentru zona transnistreană.

Doamna Cercavschi în prefața cărții “Transnistria. Temnița Limbii Romane”: “Toate necazurile noastre au început odată cu adoptarea Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, la 31 august 1989, și introducerea alfabetului latin.

Au început proteste, nemulțumiri și alte acțiuni din partea populației rusofone pe tot spațiul Republicii Moldova, dar mai ales in stânga Nistrului. Agresivitatea lor a devenit mai acută după 27 august 1991, în urma Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică. Forțele separatiste de la Tiraspol, cu ajutorul Armatei a 14-a a Federației Ruse, au ocupat acest teritoriu, au interzis predarea în școli a Limbii Romane. A început persecutarea profesorilor, a elevilor și a părinților care optau pentru predarea disciplinelor în Limba Română.

Ani în șir ne-am tot luptat pentru a obține dreptul la studii în Limba Română, dar fără niciun rezultat. Atunci când te referi la drama pedagogilor și discipolilor lor din Transnistria, te referi și la ce s-a întâmplat și cu celelalte șapte instituții de învățământ românești din stânga Nistrului, supuse unor presiuni de neimaginat.

În urma atacurilor repetate, violente, care au avut loc pe parcursul anilor, au rezistat doar opt școli în șapte localități. Cinci licee în orașele Tiraspol, Tighina, Grigoriopol, Dubăsari și Râbnița, și trei gimnazii din orașul Tighina și din satele Corjova și Roghi,  raionul Dubăsari,  unde pedagogii  nu s-au conformat dictatului de la Tiraspol”.

Victoria împotriva Rusiei din 2012

Dârzenia acestei femei nu s-a limitat la cuvinte. În calitatea sa de președinte al Asociației “Lumina” a Pedagogilor Transnistreni din Republica Moldova, a inițiat, alături de colegii ei, dar și de părinți ai elevilor, un proces împotriva Federației Ruse, la CEDO, acuzând in mod direct Moscova că susține regimul separatist de la Tiraspol, regim care calcă în picioare dreptul românilor din Transnistria de a studia în propria limba.

După ani de străduință, susținuți din punct de vedere juridic de Asociația “Promo Lex” din Chișinău, au avut câștig de cauză prin sentința data la 19 octombrie 2012 de Înalta Curte Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Federația Rusă e condamnată pentru încălcarea dreptului copiilor din Transnistria la educație în limba maternă.

Deși, după 2012 nu s-a schimbat nimic, această victorie i-a încurajat pe români să continue lupta pentru dreptul lor la studii în Limba Română.

Federația Rusă a refuzat să se conformeze deciziei CEDO în 2012 și, probabil, va refuza și acum, în 2021.

Ion Iovcev, director timp de 29 de ani al Liceului ”Lucian Blaga” din Tiraspol

Ion Iovcev

Ion Iovcev, profesor și director al unicului liceu românesc din capitala autoproclamatelor autorități de la Tiraspol, a condus liceul timp de 29 de ani, fiind un critic insistent al regimului din stânga Nistrului. Profesorul Ion Iovcev este deținător al Ordinului Republicii. Fostul președinte al României, Traian Băsescu, l-a decorat cu înalta distincție – Ordinul „Steaua României”, în grad de Cavaler.  De asemenea, este deținător al Ordinului României „Pentru Serviciu Credincios” în grad de Comandor. Distincțiile au fost acordate „în semn de înaltă prețuire și recunoștință pentru contribuția remarcabilă avută, de-a lungul timpului, la afirmarea și apărarea identității etnice și culturale a comunităților românești”.

La 22 iunie 2021, Ion Iovcev a fost eliberat din funcția de director al Liceului „Lucian Blaga”. Un ordin în acest sens a fost semnat de Ministrul Educației din Republica Moldova, Lilia Pogolșa.

Într-un interviu, Ion Iovcev povestește: ”În 1995, am fost chemat la așa numitul guvern condus de Smirnov. Vă imaginați? Eu, directorul școlii incomplete din Tiraspol, singur în fața tuturor membrilor cabinetului de miniștri…Atunci au și hotărât că, de la 1 noiembrie 1995, vor întrerupe finanțarea acestei școli. Am reușit să trec la finanțare din partea R. Moldova. Din an în an, creștea numărul copiilor înscriși în școală. Am ajuns la 880 de copii. Mă amenințau cu moartea, dar, de cealaltă parte, numărul copiilor creștea. 

În 1998 am fost luat de acasă și băgat într-o mașină. Atunci mi-au pus o grenadă în sân. Am reușit să ies din mașină, nu știu cum, dar tensiunea arterială era 60/ 40. Tremura totul în mine. 

În 2003 am suferit un accident rutier. Fusesem prevenit cu vreo două zile mai devreme despre asta. Cineva, de la KGB, mi-a zis că dacă nu trecem de partea lor, o să am probleme. Așa a și fost. După accident, timp de o săptămână, nu am putut să mă ridic deloc din pat.
În 2004, a fost atacată școala, pentru că nu le reușise Planul Kozak și se răzbunau pe noi. Jumătate de an am stat în afara școlii. 

În 2013, când R. Moldova a parafat Acordul de Asociere cu UE, iar au lovit în școală.  Am fost reținut și arestat cu tot cu salariile profesorilor și mă amenințau cu pușcăria, pentru că aș fi adus valută străină. Nici atunci nu am cedat. Așa am ajuns ca școala cu studiere în limba română să existe și astăzi. În arhiva mea personală dețin documente, și foto, și video. Am de gând să scriu o carte despre lupta noastră pentru limbă, pentru tricolor, pentru demnitatea noastră românească, în stânga Nistrului. 

Liceul „Lucian Blaga” este un simbol al rezistenței naționale, iar ceea ce a făcut Pogolșa (n.n. Ministrul Educației din R. Moldova) – ordinul despre demisia mea, nu este un ordin împotriva mea, ci este un ordin care lovește în această instituție de învățământ. Unde era Pogolșa, când noi am trecut prin atâtea greutăți?! E atât de înjositor, încât îmi pierd graiul. Aceasta e răsplata pentru munca mea pe parcursul a trei decenii? Unde era Pogolșa când eu mi-am pus viața în pericol de atâtea ori?”.

După pensionare, în toamna anului 2021, profesorul Ion Iovcev a acceptat să devină consilier al europarlamentarului român, Eugen Tomac, și el din Republica Moldova. Își propune să apere drepturile românilor din Transnistria, să se audă la nivel european despre problemele din stânga Nistrului: ”O să apăr ce am eu mai sfânt și mai scump – limba română și școala românească din Tiraspol. E adevărat, eu am o vârstă, dar am energie și știu ce vorbesc și mai pot lucra. Regret că încă nu am trăit Unirea. Îmi mai pare rău că sunt miniștri și funcționari care au case mai mari decât liceul nostru. Regret pentru că conflictul transnistrean nu e stins, căci există interese, atât din partea Chișinăului, cât și din partea Tiraspolului. Mă doare să văd pensionari ce primesc cele 50 de ruble (9 dolari) și mai nu-l sărută pe Putin de la distanță.”, declară Iovcev.

Liceul cu predare în limba română din Tiraspol, în pericol! Regimul a suspendat activitatea instituției pe un termen de cel puțin 3 luni

În luna august, 2021, Oficiul Avocatul Poporului din Republica Moldova a avertizat în legătură cu procesul educațional la Liceul Teoretic ’’Lucian Blaga” din Tiraspol, în noul an școlar 2021-2022.

În cadrul monitorizării respectării dreptului la educație a copiilor din regiunea transnistreană, Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu,  a stabilit că autoritățile de la Tiraspol au refuzat înregistrarea instituției de învățământ Liceul Teoretic ’’Lucian Blaga” din Tiraspol și au suspendat activitatea acesteia pe un termen de cel puțin 3 luni.

„În asemenea circumstanțe copiii care frecventează această instituție de învățământ nu vor putea fi încadrați în procesul educațional în noul an școlar 2021-2022, fapt care îngrădește realizarea efectivă a drepturilor copiilor la educație, contrar prevederilor art. 2, 3 și 28 din Convenția ONU pentru drepturile copilului.

Reieșind din interesul superior al copilului și în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) al Legii nr. 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul), Maia Bănărescu a expediat demersuri pe numele ministrului Educației, Culturii și Cercetări, Lilia Pogolşa, și viceprim-ministrului pentru Reintegrare,  Olga Cebotari, în care a solicitat luarea în regim de urgență a măsurilor necesare pentru soluționarea situației expuse supra, în vederea asigurării respectării drepturilor copiilor la educație”.

Liceul a rămas în această vară și fără director. Ion Iovcev a fost eliberat din funcție de către ministrul în exercițiu al Educației, Lilia Pogolșa, printr-un apel telefonic. Iovcev a fost demis din funcția de director al liceului, din motiv că „a atins vârsta de 70 de ani.

În cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română din Transnistria, cinci sunt nevoite să închirieze spații de la așa-zisele structuri din regiune, iar două își desfășoară temporar activitatea într-o altă localitate decât cea de trai a elevilor și a cadrelor didactice.

Liceul Teoretic „Evrika” din Râbnița a ajuns la aniversarea a 30-a

Unica instituție de învățământ cu predare în limba română din Râbnița, Liceul Teoretic „Evrika”, a ajuns la aniversarea a 30-a. Liceul are 200 de elevi și 30 de profesori. Cea mai mare problemă a instituției rămâne și azi – lipsa unui sediu, elevii fiind nevoiți să studieze în locul unei foste grădinițe – sediu care nu aparține liceului.

Potrivit cadrelor didactice ale liceului, „dacă de la începuturi, presiunile și frica au redus din numărul elevilor, acum, peste ani, liceul a devenit școala elevilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Aici vin să-și facă studiile elevi din alte școli din raionul Râbnița și chiar cei din raionul vecin – de peste Nistru – Rezina. Peste 1600 de fete și băieți au absolvit această instituție de învățământ. Zeci de absolvenți sunt azi cartea de vizită a liceului în toată lumea: în economie, drept, medicină showbiz și alte domenii, fie în țară sau peste hotare și chiar în Parlamentul European”.

Festivitatea aniversară a Liceului a avut loc în incinta Palatului de Cultură din orașul Râbnița. La eveniment, părinți ai primelor generații de elevi, și-au amintit cum băteau la ușile ambasadelor, fiind uneori chiar și oaspeți nedoriți acolo, pentru a apăra școala copiilor lor. Potrivit părinților, colectivele pedagogice din instituţiile de învăţământ din raioanele de est au făcut atât de mult, cât nu au făcut toate guvernările de până acum.

 Plângerea celor trei licee românești

Liceele „Evrica” din Râbnița, „Alexandru cel Bun” din Tighina (Bender) și „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol s-au plâns la CEDO că autoritățile transnistrene le-au interzis în 2004 temporar activitatea, cerându-le să se înregistreze la organele de resort din Tiraspol, a declarat Alexandru Postică, membru al asociației non-guvernamentale „Promo-Lex”. Administrația regiunii separatiste a fost nemulțumită de faptul ca respectivele instituții de învățământ sunt subordonate Ministerului Educației de la Chișinău. În ultima instanță, ca urmare a presiunilor externe, s-a găsit soluția, școlile cu predare în limba română fiind înregistrate la Tiraspol, însă cu statutul de „organizații nestatale”, deci neguvernamentale.

Postică a precizat ca liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” activează de mulți ani în satul Doroțcaia, aflat sub jurisdicția Chișinăului. Școala a fost evacuata din Grigoriopol, în 2005, după ce autoritățile transnistrene au insistat ca predarea să se facă în grafia chirilică, iar limba de studiu sa fie moldovenească.

Comunicatul recent al Biroului de Reintegrare al Republicii Moldova:

„Școlile activează în baza curriculumului educațional al Republicii Moldova și cu regret pe parcursul ultimilor 30 ani au suportat diverse restrângeri în drepturi și activități din partea exponenților de la Tiraspol, inclusiv cu caracter de politizare artificială și prin evacuarea forțată a unora dintre acestea din sediile proprii, iar încălcările admise prin prisma standardelor Convenției europene a drepturilor omului au fost constatate în mai multe hotărâri ale CEDO.

Deși, prin Decizia protocolară din 25 noiembrie 2017 s-au agreat mai multe angajamente, unele dintre care au fost puse în aplicare (diminuarea plăților de utilități, aplicarea tarifelor minime pentru chiria imobilelor, contracte de locațiune pe un termen de 10 ani, deplasarea în baza carnetelor de elev și a legitimațiilor de serviciu), iar ulterior pe aspecte de libera circulație s-au observat unele regrese în perioada martie-septembrie 2020 cu ulterioara revenire la abordarea precedentă, rămâne în afara dinamicii chestiunea clădirilor adecvate pentru instituțiile de învățământ și cea a dării în folosință a terenurilor aferente acelor clădiri (pct.4 și 7 din Decizia protocolară).

Despre necesitatea onorării plenare a acestor înțelegeri restante, delegația Chișinăului reamintește în toate formatele de dialog existente privind reglementarea transnistreană, inclusiv la toate ședințele grupurilor de lucru pentru educație, cu propunerea avansării etapizate în proces, de exemplu la prima etapă prin revenirea în propriile locații a liceelor teoretice ,,Evrica” din or. Râbnița și ,,Ștefan cel Mare și Sfânt” din or. Grigoriopol și în continuare cu rezolvarea temei sediilor și pentru celelalte instituții de învățământ.

Din păcate se remarcă lipsa unei deschideri, tergiversări și ezitări din partea Tiraspolului, deși la reuniunile anterioare ale experților din sfera educației se agrease asupra elaborării unui plan cu pașii de derulare a procesului de asigurare cu sedii proprii pentru aceste instituții de învățământ, promis de către exponenții de la Tiraspol.”

Rusia, somată de Consiliul Europei să execute deciziile CEDO în dosarul școlilor românești din stânga Nistrului

La ședința din 7-9 iunie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a emis o nouă decizie pe grupul de cauze Catan și alții versus Federația Rusă. Cauzele se referă la încălcarea dreptului la educație al elevilor din școlile cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Consiliul Europei a solicitat prezentarea unui plan până la finele anului. Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pe cauza Catan și alții v. Rusia a fost emisă la 19 octombrie 2012.

Curtea Europeană a constatat că, „în virtutea sprijinului militar, economic și politic continuu oferit de Federația Rusă administrației de la Tiraspol, care altfel nu ar putea supraviețui, Rusia își asumă responsabilitatea conform Convenției pentru încălcarea dreptului la educație al reclamanților”. Astfel, Rusia este cea care are influența necesară asupra administrației de la Tiraspol și ar trebui să intervină pentru a asigura respectarea drepturilor omului.

Comitetul de Miniștri a reiterat importanța fundamentală a educației primare și secundare pentru dezvoltarea personală și succesul viitor al fiecărui copil și insistă asupra drepturilor elevilor de a continua procesul educațional în limba maternă, fără obstacole și hărțuire.

Totodată, Comitetul de Miniștri a constatat, că victimele, până la momentul de față, nu au beneficiat de nici o formă de despăgubire pentru încălcările suferite, inclusiv plata unei satisfacții echitabile. Ca rezultat, Comitetul de Miniștri insistă asupra obligației necondiționate a fiecărui stat pârât, în temeiul articolului 46§1 din Convenție, să respecte fiecare hotărâre definitivă în cauzele la care este parte, inclusiv prin plata oricărei satisfacții echitabile acordate de Curte.

Relația bilaterală România – Republica Moldova, implicații în domeniul educației

România nu a rămas indiferentă față de problemele cu care se confruntă Republica Moldova în domeniul educației, nu doar în ceea ce privește Transnistria, ci întreg sistemul de învățământ din țara soră.

Pentru politica externă a României relația bilaterală cu Republica Moldova este prioritară, liniile de bază sunt stabilite prin: Declarația privind instituirea unui parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. (2010)

Obiectivul principal al României pe această linie este axat pe susținerea parcursului european, participarea la proiecte bilaterale de interconectare strategică si susținere a eforturilor statului vecin de a-și consolida instituțiile democratice și a-și crește reziliența.

În acest context, cooperarea în domeniul educației este una fundamentală și are la bază Acordul privind colaborarea în domeniile științei, învățământului și culturii între Guvernul României și Guvernului Republicii Moldova, fiind alocate anual burse de studiu în învățământul pre-universitar, universitar și post-universitar.

Prin acest parteneriat strategic în perioada 2015-2019 România a acordat Republicii Moldova asistență oficială pentru dezvoltare în valoare totală de 130 milioane euro, cea mai mare parte a fost alocată domeniului educațional prin burse de studiu, cursuri și sesiuni de instruire în beneficiul tinerilor.

România nu doar salută inițiativele Republicii Moldova pentru respectarea drepturilor fundamentale, inclusiv în Transnistria, dar sprijină activ orice demersuri care conduc la dezvoltare pe plan economic și social și conectare la spațiul European, prin respectarea statului de drept și a principiilor democratice.

Dacoromania