Numirea din anul trecut, 2021, a lui Cristian Mladin în funcția de șef la nivel local al Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, instituție subordonată Bibliotecii Naționale a României, sperăm să marcheze un alt nivel de comunicare și cunoaștere inclusiv de către nespecialiști a comorilor ce se ascund în interiorul acestei biblioteci albaiuliene, pe care o cunoaștem doar din cele câteva poze vânturate pe diverse canale de presă ori internet.

Primele semne sunt bune, în 17 noiembrie 2021, s-a organizat, în premieră, la 223 de ani de la înființare, Ziua Porților Deschise la Biblioteca Batthyaneum, eveniment ce se va repeta de trei ori în fiecare an: 30 iunie, data nașterii episcopului romano-catolic al Transilvaniei, Batthyány Ignác (1741-1798), cel care a înființat biblioteca, 17 noiembrie, cea a morții sale (1798), și 31 iulie, data înființării institutului.

În noiembrie, anul trecut, a fost organizată și o expoziție amenajată la primul etaj al clădirii unde, cu ajutorul unor meșuri imense, imprimate cu imagini după gravurile din cartea lui A. Martonfi, ”Initia astronomica”, s-a recreat atmosfera observatorului astronomic, în anii lui de glorie, cuprinzând numeroase exponate, de la instrumente astronomice, lunete, microscoape, cărți de astronomie, până la manuscrise și scrisori ale episcopului către primul director al bibliotecii, Anton Martonfi, și către alți oameni de știință ai secolului XVIII.

Potrivit noului director Cristian Mladin, printre obiectivele principale ale sale se numără restaurarea bibliotecii, a observatorului astronomic astfel încât acesta să devină, cât mai repede, starul cultural al orașului Alba Iulia. Pe de altă parte, s-a demarat digitizarea documentelor din bibliotecă, sunt primiți, în continuare, cercetători din toată lumea, se continuă munca de cercetare și de pregătire a unor noi evenimente. Celebrul Codex Aureus este deja digitizat și disponibil, alături de alte 280 de manuscrise și incunabule, pe portalul bibliotecii naționale, aici http://digitool.bibnat.ro/, sau aici http://www.manuscriptorium.com .

Biblioteca are, pe lângă zecile de mii de documente, cărți și manuscrise, și 10.000 de obiecte muzeale: minereuri, obiecte romane și alte comori despre care putem doar spera că vor face obiectul altor expoziții precum cea din 17 noiembrie 2021.

Pentru cei care nu știu, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înființată în 31 iulie 1798, din inițiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác. Alături de un observator astronomic, mai multe colecții cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundației culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.

Institutul a fost amenajat în clădirea fostei Biserici trinitariene din Alba Iulia. Edificiul, construit în stil baroc între 1719-1738 a suferit modificări în cursul secolului al XVIII-lea impuse de destinațiile succesive ale acestuia: biserică cu două turle (1719-1784), depozit apoi spital al armatei (1786-1792) și observator astronomic și bibliotecă (1792-1798).

Nucleul de astăzi al Biliotecii Batthyaneum, totodată fondul-tezaur al acesteia, îl constituie colecția privată a episcopului Batthyány Ignác, formată din 18.000 de unități bibliografice, tipărituri și manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea. Ele au fost procurate prin achizițiile efectuate în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea. Cele mai importante sunt biblioteca arhiepiscopului Vienei, Cristoforo Migazzi, și cea a Bisericii Sfântul Iacob din Levoča.

Donațiile au constituit forma principală de îmbogățire a fondurilor bibliotecii în cursul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea. Observatorul astronomic a funcționat numai până la Revoluția din 1848, când a fost bombardat. Ulterior, a fost transformat în muzeu, destinație cu care a mai funcționat vreme de un secol. Biblioteca a existat neîntrerupt până astăzi, fiind administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia până în 1953. În 1962, a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Națională a României.

Cea mai reprezentativă sală a bibliotecii, Aula Magna, păstrează amenajarea de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în stilul austriac „Zopf”, amestec de Neoclasicism și Rococo, având aceeași structurare interioară a spațiului în nava supraînălțată de o galerie, altar și cor.

În 1912, s-au pus aici  bazele unui valoros muzeu de arheologie și de artă sacră, care și-a îmbogățit colecțiile în perioada interbelică, perioadă din care datează și denumirea de Batthyaneum. Valoarea Bibliotecii este dată și de cele două arhive ale Transilvaniei, a Conventului de la Cluj-Mănăștur și a Capitolului de la Alba Iulia.

Informații preluate de pe urbeamea.ro