S-au împlinit 420 de ani de când Alba Iulia a fost, pentru prima dată, capitala țărilor române unite, sub sceptrul lui Mihai Viteazul. Înainte de îndeplinirea idealului românesc, de unire a teritoriilor de la nord și sud de Carpați, în 1600, în istorie a rămas glorioasa intrare a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia.

Reprezentanții Fundației “Alba Iulia 1918 pentru Unitatea și Integritatea României” și ai Revistei ”DACOROMANIA” au participat vineri, 1 noiembrie 2019, la un ceremonial cu ocazia împlinirii a 420 de ani de la intrarea triumfală a voievodului Mihai Viteazul în Cetatea Marii Uniri. Evenimentul a avut loc în fața statuii ecvestre a domnitorului din Cetatea Alba Iuliei, din fața palatului în care acesta a locuit în prima jumătate a anului 1600.

 După victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Șelimbăr (28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iuliei, unde s-a proclamat „Domn din mila lui Dumnezeu al Țării Românești și al Ardealului”.

Intrarea triumfală a avut loc în data de 1 noiembrie 1599, primind cheile orașului chiar din partea episcopului romano-catolic Demetrius Napragy. Voievodul a organizat Cancelaria domnească, prin care a început să emită, pentru prima dată în Transilvania, acte oficiale în limba română, alături de cele în latină și slavonă.

Domnitorul a înființat la Alba Iulia una dintre cele mai importante instituții culturale românești din Transilvania, Mitropolia Bălgradului. Într-un timp foarte scurt, el a reușit să construiască o catedrală mitropolitană, cu hramul „Sfânta Treime”, și clădirile aferente pentru sediul mitropoliei, demolate însă de autoritățile habsburgice în 1715.

În programul manifestărilor dedicate împlinirii a 420 de ani de la intrarea în Alba Iulia a marelui voievod român Mihai Viteazul, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Fundația ”Alba Iulia 1918 Pentru Unitatea și Integritatea României” a organizat, în aceeași zi de 1 noiembrie 2019, ora 12:00, la sala de lectură a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba,  lansarea la Alba Iulia a cărții ”Legăturile lui Mihai Viteazul cu Turda” avându-i ca autori pe Valentin Vișinescu și Petru Suciu.

Cu acest prilej a fost vernisată si o mică expoziție cu carte dedicată marelui voievod roman, Mihai Viteazul, carte ce se află în colecțiile bibliotecii. Dintre cărțile expuse se detașează o raritate bibliofilă editată în anul 1915, la Institutul de Arte Grafice „C. Sfetea” din București și intitulată „Mihai – Vodă Viteazul”. Cartea a apărut în colecția Biblioteca Societăței „Steaua” și îl are ca autor pe Alex. Lăpedatu.

Discuțiile purtate s-au animat cu privire la recenta descoperire a osemintelor lui Mihai Viteazul la Mănăstirea Plăviceni din judeţul Teleorman.

Mihai Viteazu a fost decapitat pe 9 august 1601 în tabăra de la Câmpia Turzii, la comanda împăratului Rudolf al II-lea. Capul a fost luat de un credincios de-al său, conform unei însemnări a lui Radu Mihnea, domn al Ţării Româneşti.

Trupul său a rămas timp de trei zile pe câmpul de bătălie, unde a fost batjocorit şi de oameni şi de câini, după care a fost îngropat. Ulterior, trupul a fost dus la Biserica Mitropolitană de la Alba Iulia, unde a rămas pentru o perioadă de timp. Se ştie că osemintele Voievodului au dispărut de acolo înainte de desfiinţarea Mitropoliei Ardealului şi transformarea lăcaşului în biserică catolică (1701).

De atunci însă şi până în 2010, nu a mai existat nici un indiciu despre osemintele lui Mihai Viteazu. În 2010, călugării de la Mănăstirea Plăviceni au făcut o descoperire de excepţie, respectiv un schelet care se potrivea în ceea ce priveşte dimensiunile cu cel al marelui domnitor.

Argumentele iniţiale care susţineau teoria potrivit căreia osemintele ar fi aparţinut lui Mihai Viteazul erau legate de faptul că Mănăstirea Plăviceni a fost ridicată de Doamna Stanca, că hramul este al Arhanghelui Mihail, dar şi faptul că din schelet lipsea capul, dar şi membrele superioare fără claviculă şi coaste, ceea ce corespundea modului cum a fost mutilat Voievodul în 1601, după cum a precizat părintele Teoctist Moldovanu, stareţul mănăstirii. Preotul a fost hotărât să facă un test ADN şi măsurători antopometrice ale oaselor descoperite folosind material ADN de la mama lui Mihai Viteazu, Teodora Cantacuzino, înmormântată la Mănăstirea Cozia.

Gabriel GRIGORAȘ

Col. (r), Revista DACOROMANIA