Ziua Limbii Române se sărbătorește în România anual începând din anul 2013, la 31 august, la aceiași dată cu  Limba Națională, o sărbătoare similară  celebrată în Republica Moldova din anul 1990, care are scopul de a onora și cinsti limba de stat.

Propunerea legislativă a fost inițiată în anul 2011 și legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/ 2013 adoptată de Parlamentul României. Potrivit legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și instituțiile culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator sau științific. În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile  Legii nr. 75/ 1994 privind arborarea  drapelului României, intonarea Imnului Național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Răsfoind file din trecutul istoric al limbii române aflăm că:

  • Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos, care conform lui Herodot și celorlalți autori antici este Traco-Dace, iar ulterior a fost influențată de limbile slave, greacă, maghiară și a popoarelor migratoare ce au trecut și staționat vremelnic pe teritoriul României;
  • O caracteristică esențială a limbii daco-române este lipsa dialectelor, la nord de Dunăre, a graiurilor din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova, Oltenia, Muntenia,  și Dobrogea, fiind aproape identice, existând puține regionalisme, fiind o limbă unitară;
  • Numele de rumână sau rumâniască pentru limbă este atestat în secolul XVI-lea la mai mulți călători străini precum și în mai multe documente românești;
  • Cel mai vechi document păstrat scris în română este scrisoarea lui Neacșu,  un document din 1521, în care Neacșu de Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente  ale turcilor. Aceasta este scrisă  cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea  scrierilor românești din acea perioadă;
  • În Palia de la Orăștie 1581 și în Letopisețul Țării Moldovei 1647 se menționează de asemenea termenul  de limba română;
  • Prima tipăritură românească a fost un Chatehism tipărit la Sibiu în 1544 care s-a pierdut, iar prima tipăritură care s-a păstrat fiind Evanghelionul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (1551-1553);
  • Prima tipăritură românească cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului Pavel Tordași;
  • Limba română, este de la 1 ianuarie 2007, data intrării României în Uniunea Europeană, una din limbile oficiale la nivelul UE alături de alte 23 de limbi a țărilor membre;
  • Datorită libertății de mișcare a românilor, limba română se vorbește în toate țările lumii unde trăiesc și sunt stabilite definitiv sau temporar comunități de români, sarcină grea pentru aceste comunități de a transmite urmașilor limba lor maternă;
  • Lingviștii consideră că există numeroase limbi înrudite cu româna, în special în țările  balcanice, cum ar fi: aromâna sau macedoromâna (circa 250.000 de vorbitori) în Macedonia, Albania, Grecia, Bulgaria, Serbia; – meglenoromâna (circa 10.000 de vorbitori) în regiunea Meglen din sudul  Peninsulei Balcanice; – istroromâna, în Peninsula Istria din Croația (sub 1000 de vorbitori) etc.
  • Limba română conform Constituției României este limba oficială și națională în România vorbită de peste 90% din populația țării;
  • Conform președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, limba română este în primele 20 de limbi vorbite, dintre cele 6.000-7.000 de pe planetă;
  • Vorbitorii de limbă română se găsesc în cvasitotalitatea ţărilor lumii, dar procente semnificative se întâlnesc în Europa în Cipru – 3% din populaţie și în Spania şi Italia – 1,5 % din populaţie. Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din Asia se găsește în Israel, unde limba română este vorbită de 3% din populație. În Orientul Mijlociu, după unele estimări, aproximativ 500.000 de persoane care au făcut studiile în România cunosc limba română;
  • Limba română este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în comunitatea monastică de pe Muntele Athos, din Grecia;
  • Ziua Limbii Române se sărbătorește şi în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea, la 27 august 1989, limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfinţit şi în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991.

Anual, Ziua Limbii Române este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regulă a rădăcinilor istorice a existenței poporului român, consemnată prin lecturi și recitări din operele marilor scriitori și poeți clasici și contemporani, cântec, joc, concursuri, expoziții de carte, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare  și a momentelor care ne-au marcat istoria. 

La Alba Iulia, de regulă, evenimentul este marcat  prin depuneri de flori la busturile poeților și scriitorilor ce întregesc, în mod fericit ca într-o familie, „Aleea Scriitorilor” din parcul Mihai Eminescu de lângă Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia, orașul de Jos. Cu acest prilej sunt arborate drapelele României și se intonează Imnul de Stat al României, se depun flori, se citesc și recită din operele nepieritoare ale scriitorilor și poeților care au busturile în acest panteon al limbii române: Eminescu, Vieru, Păunescu, Coșbuc, Ion Alexandru, Agârbiceanu, Iorga, Sadoveanu, episcopul Emilian, Lăncrănjan, Blaga etc.

Ca în fiecare an, membrii Fundației „Alba Iulia 1918 pentru Unitatea și Integritatea României” (președinte ing. Vasile Todor) împreună cu activul Revistei „DACOROMANIA” (director ec. Ioan Străjan), sunt prezenți pentru a marca cum se cuvine  Ziua Limbii Române, în 31 august, orele 13,00, cu respectarea strictă a normelor impuse pentru prevenirea pandemiei coronavirus, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, alături de alți iubitori ai limbii române (Consiliul Județean Alba, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba Iulia și ai altor ONG-uri și formațiuni politice) cinstind participanții și făuritorii care prin operele sale au contribuit la îmbogățirea și înfrumusețarea acestei limbi dulci ca un fagure de miere.

Evenimentul a fost evocat prin luări de cuvânt, prin care vorbitorii au subliniat importanța acestei sărbători, despre istoricul și evoluția limbii române, pericole ce stau la dezmembrarea unității și poluării ei, argumentând cu citate și versuri a poeților a căror busturi se află pe Aleea Scriitorilor. Dintre vorbitori amintesc:  1.  Col (r.)  Jelea Ioan, care a dat citire poeziei „Laudă ție Limbă Română”, autor Nicolae Nicoară-Horea din Sohodol, trăitor în jud. Arad.  2.  Ing. Vasile Todor, a făcut o interesantă prelegere privind nașterea limbii române.    3. Teolog  Rimo Vlonga, a citit poezia „În limba ta”, autor poetul Grigore Vieru, din care redau câteva versuri:  ”În aceeași limbă/ Toată lumea plânge,/ În aceeași limbă/ Râde un pământ,/ Ci doar în limba ta/ Durerea poți s-o mângâi, / Iar bucuria s-o preschimbi în cânt. / În limba ta/ Ți-e dor de mama, / Și vinul e mai vin,/ Și prânzul e mai prânz,/  Și doar în limba ta / Poți râde singur, / Și doar în limba ta /  Te poți opri din plâns. / Iar când nu poți / Nici plânge și nici râde, / Când nu poți mângâia  / Și nici cânta, / Cu-al tău pământ, / Cu cerul tău în față, / Tu taci atunce / Tot în limba ta.”. 4.Ioan Bălgrădean, a citit  din versurile prof. Georgeta Ciobotă (căreia sănătatea nu i-a permis să fie prezentă), din poezia întitulată : „Măria sa, Limba Română” din care redau prima și ultima strofă:  „ Măria sa, un român spune / Cu mult drept  limbii române,/ Ridicând-o-n slăvi regale,/ Cântând imn de înălțare.// Ea-i certificat românesc / Oriunde români trăiesc. / Ea-i lumină și tărie/ În preasfânta ROMÂNIE!”.  5. Ec. Ioan Străjan, a făcut o bogată și competentă prelegere cu argumente privind evoluția limbii române, menționând și pericolele de care are parte și că limba română se degradează sub ochii specialiștilor și a românilor.  6.  Prof. de istorie Adrian Simion, afirma că pericolul mare nu-i îmbogățirea limbii cu folosirea unor cuvinte din alte limbi, ci prin mutilarea și poluarea limbii prin nestăpânirea corectă și folosirea greșită a gramaticii acestei limbi.

Au mai luat cuvântul și col. (r.) Ioan Brad – scriitor, col (r.) Nicolae Paraschivescu, ing. Gabriel Pleșa, jr. Claudiu Dărămuș, ing. Vasile Bogdan etc.

Scopul acțiunilor este libertatea de a vorbi în limba maternă, de a păstra și transmite fără piedici generațiilor următoare limba românească născută pe aceste meleaguri, instrumentul comunicării poporului român de veacuri.

Dragomir Vlonga

jurist